Satul Ciungetu este asezat la confluenta vaii Rudareasa cu Latorita. In lungul acestor vai au fost construite drumuri de tip forestier. Pe Latorita drumul se continua de la Petrimanu peste Curmatura Oltetului (1615 m) trecand in Oltenia prin Polovragi, dupa ce strabate vestitele chei ale Oltetului in care se afla renumita pestera Polovragi. Desi acest drum este accesibil tuturor rnijloacelor auto (dificil pentru autoturisme in unele sectoare), recomandam parcurgerea lui pe jos pentru a putea privi pe andelete defileul de vis al Latoritei, unul dintre cele mai frumoase din tara. Pornind din fata complexului comercial din Ciungetu, ne indreptam pe soseaua ce urmeaza valea Latoritei, admiram arhitectura moderna a uzinei Lotru-Ciunget si paienjenisul retelelor electrice si dupa circa 1 km intram an defileu. Valea se stramteaza, versantii cad aproape vertical. Pe politele stancoase ne intampina o adevarata bogatie de plante cu flori multicolore. Abrupturile care strajuiesc valea, mai cu seama cel stang, adapostesc prin inaccesibilitatea lor numeroase elemente floristice valoroase (Iris richenbachii, Lilium martaqon, Dianthus spiculifolius s.a.) ce se cer conservate sub forma unei rezervatii naturale. In punctul Prejbeni, dupa ce se strecoara pe sub un perete surplombat, soseaua traverseaza pe malul drept si de aici pana la Borogeana este adesea udata de apele unor paraie navalnice care nu-si respecta albia. La Borogeana intalnim cateva cantoane forestiere din dreptul carora se desprinde un drum forestier care urca in serpentine Muntele Borogeana pana aproape in golul alpin. Tot de aici urca o poteca marcata cu punct galben (jos nu se distinge marcajul fiindca padurea a fost taiata) ce ajunge in Saua Gropita, reprezentand o cale de acces spre rninunata Piatra a Tarnovului ca si spre Varful Nedeia (2130 m), cel mai inalt din Muntii Capatanii. Continuam dmmul pe vale si in curand zarim pe malul drept o troita (,,La sapte cruci"), ridicata in memoria unor muncitori prinsi de o avalansa cu ani in urma. Jgheabul pe unde se pravalesc avalanse se observa in stanga drumului si de aceea iarna vom circula cu atentie an acest sector. In continuare intram in sectorul de vale cunoscut sub numele de ,,La Jgheaburi", unde apa Latoritei a sapat in stancile de pe fundul albiei jgheaburi si marmite, care acum sant vizibile prin scaderea debitului de apa. Treptat, drumul urca si in curand ajungem in dreptul unui prag stancos slefuit de ape, peste care se mai prelinge un firicel de apa. Este ceea ce a mai ramas din cascada denumita de localnici ,,Apa spanzurata", situata pe paraul Turcinu Mare, in versantul stang al vaii. Apele acestuia au fost captate si dirijate impreuna cu ale altor paraie spre lacul de acumulare Vidra. Dupa circa 3 ore de mers, zarim barajul de beton de la Petrimanu, adevarata opera de arta, in spatele caruia se aduna aproape 2 milioane metri cubi de apa, care este apoi pompata in marele rezervor Vidra. Depasim barajul si dincolo de lac se deschide o priveliste spre stancile de pe Boarnesu prin adancitura Paraului lui Tocan. Trecem pe langa un canton silvic si apoi pe langa cabana Tudor Petrimanu unde asi aduce apele in lac izvorul Curmaturii in lungul caruia urca o poteca larga pe care o vom aborda calauziti de reteaua de inalta tensiune. Soseaua mai anainteaza cateva sute de metri si apoi, desprinzandu-se de cea care continua drumul spre barajul de la Galbenu, se indreapta an serpentine intinse spre Curmatura Oltetului. Poteca scurteaza mult serpentinele si ne scoate intr-o ora an Curmatura Oltetului. Din acest punct admiram inaltimile sectorului central al Muntilor Latoritei, in care domina siluetele masive ale varfurilor Puru si Fratosteanu Mare, ca si stancariile de calcar ale Boarnesului. Din Curmatura putem cobora la Polovragi (circa 20 km) sau ne racordam la poteca de creasta a Muntilor Capatanii indreptandu-ne spre est pe Culmea lui Maxim. De asemenea, ne putem indrepta spre cabana Ranca strabatand mai intai sectorul varfurilor analte din partea estica a Muntilor Parang (Micaia, Galbenu, Papusa). Se poate vizita si poligonul experimental eolian construit in vederea valorificarii energiei eoliene.